Chicago Cubs au ajuns pentru a doua oară consecutiv la un loc în wild‑card din National League, dar au fost eliminaţi în prima rundă, de data aceasta în două meciuri, de San Diego Padres. În ciuda eliminării timpurii, sezonul a avut momente spectaculoase: două serii de 10 victorii consecutive din aprilie‑mai au propulsat echipa la un record de 27‑12, cel mai bun din MLB. Între 11 iunie și 12 august, Cubs au înregistrat alte 35‑16, părea că se conturează o candidaţi la titlu. Au condus liga la cele mai bune statistici defens ive, au marcat cele mai multe alergări și au terminat în prima clasă la OPS și la WAR pentru jucătorii de poziție. Pete Crow‑Armstrong a încheiat cu un plus‑minus de 40‑40 și este considerat favorit la MVP în National League.
Totuşi, echipa a suferit din punct de vedere al aruncătorilor: cel mai mic total de pitcher‑WAR din ligă, chiar sub echipe ca Rockies şi A’s. După cele două serii de 10 victorii, a urmat un declin de 14 înfrângeri din 16 meciuri, inclusiv un șir de 10 înfrângeri consecutive, iar în august performanţa de la montaj a scăzut drastic, rezultând un final de 17‑22 după 12 august. Acest recul a însemnat pierderea avantajului terenului pentru wild‑card şi deplasarea la San Diego.
Cubs au câştigat în 2026 un număr record de 13 victorii cu walk‑off, dar au risipit 34 de conduceri în jocuri pierdute şi au suferit şapte înfrângeri cu walk‑off.
În faţa contractelor care expiră, outfielder‑ul dreapta Seiya Suzuki și outfielder‑ul stânga Ian Happ devin să devină liberi. Happ, în vârstă de 32 de ani, a înregistrat un sezon cu WAR de 2,9, cel mai slab din ultimii patru ani, cu statistici de .145/.217/.267 din partea dreaptă a teului. Suzuki, tot 32, a înregistrat un WAR de 5,1 și a menţinut un slash‑line de .270/.368/.473 (OPS+ 131), dar a arătat inconsistenţă în perioadele de hot‑and‑cold.
Probabil nu vor reţine amândoi, dar ar putea încheia un contract cu unul dintre ei; Suzuki este considerat jucătorul superior, însă ar necesita o ofertă competitivă. Dacă ambii pleacă, opţiunile interne includ utility‑ul rookie Pedro Ramirez și Matt Shaw, care a transformat rolul de al treilea basc în utilitar. Reîntoarcerea lui Michael Conforto în rol de platoon în colţ ar putea ajuta, la fel şi o eventuală revenire a lui Tyrone Taylor. O altă alternativă este prelungirea comisiei lui Kevin Alcántara sau căutarea în afara clubului.
Pe planul aruncătorilor, echipa a fost marcată de accidentări grave – Cade Horton a ieșit din sezon după doar două starturi, Ben Brown a dispărut din rotație după 19 iunie, Matthew Boyd a fost pe locul de rezervă, iar Justin Steele nu a jucat aproape două sezoane din cauza intervenţiei Tommy John din 2025. Performanţele slabe ale lui Edward Cabrera, designarea lui Jameson Taillon pentru transfer și inconsistenţa lui Boyd și Shota Imanaga au amplificat problemele. Bulimba a suferit și ea, cu numeroase accidentări și sub‑performanțe.
Front‑office‑ul Cubs a continuat să împrumute riscuri pe pitcher‑i volatili (Cabrera, Phil Maton, Jacob Webb, Ryan Zeferjahn) sau predispuşi la accidentări (Hunter Harvey), în speranţa unui câştig rapid. Această strategie a dus la achiziţiile de la termenul de tranzacţii al lui David Peterson, Kevin Gausman şi Clay Holmes. Toţi trei sunt acum liberi, la fel ca Boyd (cu opţiune mutuală de 15 milioane) şi Holmes (opţiune de jucător de 12 milioane). Colin Rea și Aaron Civale sunt, de asemenea, liberi. Rotaţia de la finalul sezonului se poate rezuma la Cabrera, Steele și Javier Assad, cu speranţa revenirii lui Horton şi vindecării lui Brown.
Bullpen‑ul necesită revigorare – Daniel Palencia ar putea reveni, iar Ryan Zeferjahn are o opţiune de club de 2,5 milioane pentru 2027, cu speranţa de a replica forma din sezonul curent. Jacob Webb ar putea fi reţinut în acelaşi scop. În plus, catcher‑ul Carson Kelly, care a avut o bună chimie cu aruncătorii, îşi caută un nou contract.
După reconstruirea începută în 2021, Cubs au urcat de la 83 de victorii în 2024 la 92 în 2025 (pierdere în NLDS) şi 89 în 2026 (eliminare în wild‑card). Este al şaselea sezon al lui Jed Hoyer la conducerea operaţiunilor de baseball, fără titluri de divizie şi fără o apariție în NLCS, comparativ cu perioada lui Theo Epstein când echipa a avut două titluri de divizie, trei apariţii consecutive în NLCS şi un titlu mondial în al cincilea an. În prezent, Chicago rămâne în urmă clar faţă de Milwaukee Brewers – cu un deficit de 5 victorii în 2025 şi 14 în 2026, Brewers câştigând seria sezonului 9‑4, inclusiv cinci din şase în septembrie.
În final, provocarea principală pentru proprietarii Cubs este să găsească o soluţie pe termen mediu şi lung pentru aruncători, să decidă asupra viitorului lui Suzuki şi Happ şi să stabilească dacă pot reconstrui un nucleu competitiv fără să depindă în exces de piaţa liberă.


